Promovarea produselor româneşti poate constitui o discriminare faţă de bunurile provenite din alte state ale UE, iar restricţiile cantitative ale importurilor sau orice măsuri care ar putea avea efecte echivalente sunt interzise între statele membre, potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei.
Sfârşitul anului 2011 a adus o nouă propunere legislativă în sectorul de retail, şi anume condiţionarea impusă supermarketurilor şi hipermarketurilor de a comercializa produse de origine autohtonă în proporţie de cel puţin 80% din suprafaţa magazinului şi relocarea magazinelor cu suprafaţă medie sau mare în afara oraşelor.
Iniţiativa legislativă a fost respinsă de Senat, fiind înregistrată la Camera Deputaţilor pentru dezbatere şi transmisă pentru raport la comisiile parlamentare.
"În ceea ce priveşte obligativitatea supermarketurilor şi a hipermarketurilor de a vinde produse româneşti în proporţie de cel puţin 80%, această prevedere poate constitui o discriminare faţă de celelalte structuri de comercializare de produse preponderent alimentare, cum ar fi magazinele mici de cartier, chioşcurile, formatele cash&carry sau magazinele de tip discounter. De asemenea, promovarea produselor româneşti poate constitui o discriminare faţă de bunurile provenite din alte state ale Uniunii. În mod similar, restricţiile cantitative ale importurilor sau orice măsuri care ar putea avea efecte echivalente sunt interzise între statele membre", potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei.
În ceea ce priveşte produsele alimentare de bază, în perioada 2005-2011 majoritatea au fost cumpărate de către marii retaileri de la furnizori români. Singura categorie care prezintă o modificare semnificativă faţă de anul 2009 este uleiul, unde se înregistreaza o scădere a achiziţiilor de produse de la furnizorii români de peste 10% în favoarea produselor din import.
Cauzele acestei scăderi se află relocarea producţiei Bunge de la Buzău în Ungaria.
Potrivit raportului, fructele şi legumele sunt achiziţionate, în general, de la furnizori externi. "Este un fenomen cel puţin interesant, ţinând cont de faptul că, spre deosebire de alimente precum lapte, carne, ulei sau pâine, fructele şi legumele din import sunt relativ mai scumpe decât cele din ţară, sau au cel mult preţuri similare cu cele ale producătorilor români. Există însă societăţi comerciale care încearcă să achiziţioneze produsele preponderent de la furnizorii români", potrivit sursei citate.
Achiziţia preponderent din import de legume şi fructe este cauzată de anumite deficienţe pe care marii retaileri din România le reproşează producătorilor români. Aceştia susţin că producătorii interni nu respectă standardele minime necesare pentru comercializarea de legume şi fructe prin reţelele de retail. În general, aceştia nu dispun de utilaje pentru sortarea şi calibrarea produselor, nu deţin capacităţi de stocare şi nu au ambalaje corespunzătoare.
În plus, producţia de legume şi fructe româneşti este comasată doar pe perioada de vară, iar oferta pentru restul sezoanelor este nesemnificativă, ceea ce conduce automat la realizarea de importuri.
Dacă la produsele alimentare de bază majoritatea importurilor proveneau din UE, legumele şi fructele sunt importate din afara Uniunii Europene, în special roşiile, morcovii sau fasolea.
În luna septembrie, preţurile au crescut cu 2,7%, peste media Uniunii Europene (0,3%) şi peste ţările din regiune. Media a fost crescută de fructe (5%) şi legume (10,2%). Conform comercianţilor, cauza principală care a determinat aceste scumpiri a fost seceta din vara anului 2012.
Anul trecut au fost deschise 93 de noi magazine de tip hipermarket, supermarket sau discounter. Jucătorii de pe piaţa de retail au vizat extinderea în oraşele de mai mici dimensiuni, după ce şi-au asigurat prezenţa în oraşele cu densitate mai mare a consumatorilor. Anul 2012 pare sa înregistreze acelaşi trend.
"În timp ce comerţul tradiţional scade, pe segmentul de retail modern pătrund jucători noi, importanţi, element ce contribuie la dinamizarea concurenţială a acestui segment comercial, cu efecte benefice asupra consumatorilor finali. Testele economice, care există în special în sectorul comerţului (de exemplu, pentru deschiderea de supermarket-uri, mall-uri etc.), impun deseori prestatorilor de servicii să desfăşoare studii economice costisitoare şi îndelungate. Acestea tergiversează în mod considerabil stabilirea prestatorilor de servicii în statul membru respectiv, în cazul în care nu împiedică chiar complet stabilirea noilor veniţi", se mai arată în raport.
Poziţionarea magazinelor medii sau mari în afara oraşelor - un alt proiect legislativ - ar avea ca rezultat, potrivit Consiliului Concurenţei, pierderea atractivităţii pentru anumite categorii de clienţi (peste 48%), cum ar fi cei din centrul oraşului, care s-ar găsi la o distanţă foarte mare de magazine sau cei care nu dispun de un mijloc de transport propriu.
CHAT - Baricada TV
