România - o țară bogată în resurse, dar pe care nu știe să le exploateze

România este o țară bogată în resurse, care însă nu vrea să le exploateze. Cel puțin aceasta este imaginea noastră în Occident, mai ales în urma scandalurilor legate de explorare din ultimii doi ani. Deși specialiștii din diverse domenii ne confirmă posibilitatea de a descoperi noi zăcăminte de hidrocarburi convenționale, importante pentru dezvoltarea industriei energetice, mișcările împotriva gazelor de șist împiedică desfășurarea lucrărilor pentru cercetarea oricărui tip de resurse.

Prima descoperire de petrol din România a fost făcută acum 150 de ani. De atunci, companiile private din industrie încearcă să identifice noi zone de interes. După 1990, aceste cercetări pentru găsirea unor noi rezerve de petrol și gaze pe teritoriul României, efectuate până în 2007, au costat aproximativ un miliard de euro. Cele mai mari descoperiri au fost făcute în 2003, de către Romgaz la Sighișoara și de către Petrom la Torcești, Tecuci. Însă, în timp ce rezultatele obținute au ridicat optimismul companiilor străine, care au fost dispuse să investească sume uriașe în cercetarea și extragerea de petrol și gaze, în rândul oamenilor din provincie s-a răspândit temerea că orice cercetare a subsolului este, de fapt, pentru gaze de șist. Lipsa unei informări coerente din partea statului, în tandem cu activitatea grupurilor de influențatori, care distribuie informații nepertinente despre cercetarea subsolului, este cauza pentru care proiecte importante pentru securitatea energetică sunt în impas.

Cel mai mare program actual de cercetare a unor noi zăcăminte este cel desfășurat pe coasta Mării Negre. OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră românească, anunța acum câteva luni descoperirea unor depozite uriașe de țiței într-un perimetru de la o adâncime de 2.150 de metri sub fundul mării, la 60 de kilometri depărtare de țărm. Primele estimări rezultate din testele de producție indicau o producție potențială de 1500 - 2000 de barili de țiței pe zi, aproximativ 1 % din cantitatea zilnică pe care o consumă românii. Proiectul de la Marea Neagră a fost și el pe masa discuțiilor între activiștii de mediu, care au amenințat cu proteste și revolte împotriva oricărei activități de explorare din zona Dobrogei. Cu toate acestea, dacă cercetările vor fi continuate, se estimează că zăcământul de gaze naturale din Marea Neagra are o valoare de naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

De ce avem nevoie constant de noi cercetări?

În sectorul de explorare, ca în orice altă știință, tehnologia de cercetare este în constantă îmbunătățire. Conform specialiștilor, cu noile tehnologii de explorare și de achiziție de date geofizice, cercetările pot deveni aprofundate și cu foarte puține efecte asupra mediului înconjurător. Astfel, zăcămintele care acum câteva decenii nu puteau fi identificate, astăzi apar și pe harta subterană a României. 

În Arad, ultima descoperire importantă a zăcămintelor petroliere a fost în orașul Pâncota, unde valoarea depozitelor găsite se ridică la aproape 1,5 milioane tone de petrol si aproximativ 1 miliard de dolari. Conform primarului orașului, descoperirea acestui zăcământ de țiței ajută la crearea a peste 250 de locuri de muncă.  Din păcate, în alte zone ale Aradului, mișcările anti gaze de șist au stopat desfășurarea cercetărilor pentru noi zăcăminte de petrol.

Acestea sunt doar câteva exemple care descriu situația actuală din România. Însă, sunt suficiente pentru a forma un tablou destul de clar al viitorului deloc optimist pe care, în mod paradoxal, o țară  cu un bogat potențial energetic îl poate avea dacă nu este susținută în explorarea resurselor și identificarea de noi zăcăminte.