Naveta MESSENGER a descoperit că la polul nord al planetei Mercur se găseşte apă sub formă de gheaţă.
Suprafaţa planetei Mercur este suficient de fierbinte în anumite locuri pentru a topi plumbul, însă la poli condiţiile „iernatice” sunt ideale pentru apa sub formă de gheaţă. Cercetătorii au descoperit că aici se găsesc trilioane de tone de gheaţă aflate în cratere, fiind suficientă gheaţă pentru a umple 20 de miliarde de patinoare olimpice.
Gheaţa pare să fie mult mai pură decât gheaţa ce se găseşte în craterele Lunii, ceea ce sugerează că planeta cea mai apropiată de Soare este o „capcană” mai bună pentru materialele îngheţate transportate de comete şi asteroizi.
În ciuda temperaturii de 400 °C înregistrate la suprafaţa planetei Mercur, solul craterelor polare este în permanenţă umbrit, deoarece axa rotaţională a planetei este perpendiculară pe planul orbital, astfel că polii nu se îndreaptă niciodată către Soare.
Cercetătorii au bănuit încă de acum 20 de ani că la polii planetei s-ar putea găsi apă; atunci când zona polară a fost scanată de pe Terra cu ajutorul unui radar, rezultatele sugerau că în anumite regiuni se găseşte gheaţă groasă de câţiva metri. Însă „radarul nu identifică doar gheaţa. Putea să fie vorba şi de sulf”, a explicat David Lawrence, cercetător la Universitatea Johns Hopkins. Acum, cercetătorii au obţinut trei dovezi diferite pentru a susţine ipoteza apei în formă de gheaţă. Pulsaţii laser în infraroşu trimise către Mercur de naveta MESSENGER au identificat regiuni luminoase în interiorul a nouă cratere din apropierea polului nord al planetei. Aceste regiuni luminoase, despre care se crede că apă în formă de gheaţă, coincid cu locurile ultra-friguroase identificate într-un model termic al planetei, unde temperatura nu este niciodată mai mare de –170 °C.
O altă echipă a identificat în aceeaşi regiune, folosind un spectometru, semnătura hidrogenului, ceea ce sugerează la rândul său prezenţa apei. „Apa nu este doar cea mai bună explicaţie, pur şi simplu nu vedem o altă explicaţie în care toate aceste date să fie simultan adevărate”, a declarat Lawrence, coordonatorul echipei care a identificat hidrogenul.
De unde a venit apa? Zonele strălucitoare identificate de naveta MESSENGER sunt înconjurate de un teren mai închis la culoare, ce primeşte mai multă lumină şi căldură de la soare. Analizele efectuate de naveta NASA sugerează că în această zonă mai închisă la culoare se găseşte un strat de material cu o grosime de 10 centimetri care este aşezat peste gheaţă, protejând-o.
Acest material închis la culoare ar putea fi alcătuit din hidrocarburi complexe ce au rezultat în urma impactului cometelor sau a asteroizilor cu planeta, afirmă David Paige, cercetător la University of California.
Paige şi colegii săi sugerează că atunci când corpuri cereşti îngheţate se ciocnesc de Mercur, componentele lor migrează de-a lungul timpului prin vaporizarea şi precipitarea repetată către poli, unde rămân blocate în craterele friguroase.
Chiar şi acolo, lumina soarelui va atinge uneori părţi ale interioarelor craterelor, vaporizând apa îngheţată şi lăsând în urmă depozite de hidrocarburi care, în timp, devin mai groase şi mai închise la culoare pe măsură ce sunt alterate chimic de lumina solară.
Cercetătorii estimează că gheaţa de pe Mercur este relativ „tânără”, având o vârstă de numai 50 de milioane de ani.
CHAT - Baricada TV
