Va mai exista planeta Marte la sfârşitul anului viitor?

Conform unor modele de predicţie orbitale preliminare, C/2013 A1 ar urma să ajungă în dreptul planetei Marte la data de 19 octombrie 2014.

Se crede că C/2013 A1 provine din Norul Oort - o regiune ipotetică din jurul Sistemului Solar, conţinând miliarde de nuclei de comete care au fost expluzaţi din sistemul solar primordial, în urmă cu miliarde de ani.

În trecut, Marte a mai fost lovită de comete, ca de altfel şi alte planete din Sistemul Solar, inclusiv Terra.

C/2013 A1 a fost descoperită de Robert McNaught, de la Siding Spring Observatory, Australia, pe data de 3 ianuarie anul curent. După descoperire, astrononmii de la Catalina Sky Survey, SUA, au colectat, pe baza înregistrărilor lor, date retrospective privind locul unde s-ar fi găsit cometa în luna decembrie a anului trecut.

Aceste informaţii au permis calcularea aproximativă a traiectoriei cometei, care pare să se îndrepte spre Marte, unde ar urma să ajungă la 19 octombrie 2014.

Cât de probabil este impactul celor două corpuri cereşti? Deocamdată, se pare că riscul este destul de mic. Conform calculelor realizate de Jet Propulsion Laboratory (JPL) din cadrul NASA, cel mai probabil este ca C/2013 A1 să treacă la mică distanţă (mică în termeni astronomici, desigur) de Marte, la aproximativ 101.000 km. 

Totuşi, există unele motive de îngrijorare. Din cauza datelor insuficiente (cometa n-a fost observată decât prea puţin timp, până în prezent), e dificil pentru astronomi să prevadă cu exactitate unde se găsi cometa peste 20 de luni. Marja de eroare a calculelor înseamnă că C/2013 A1 ar putea trece pe lângă Marte la o distanţă sigură, de peste 1 milion de kilometri, dar tot aşa de bine ar putea să lovescă în plin planeta.

O altă incertitudine este legată de dimensiunile cometei: încă nu ştim cât de mare este C/2013 A1, dar, în general, cometele nu sunt mici. De aceea, o ciocnire ar putea fi un eveniment astronomic de amploare colosală.

Urmărirea cometei în continuare va face posibilă o calculare mai precisă a traiectoriei şi o evaluare mai exactă a riscului de impact. Pentru moment, acest risc este considerat mic de către specialişti.