Ziar Baricada
Baricada - Twitter
Baricada - Facebook
Baricada - Yahoo Messenger
CHAT - Baricada TV
 
Vineri, 10 Aprilie, 2020
Baricada TV
Ziarul Baricada
Baricada FM
DETALII STIRE:

IICCMER şi MNIT Cluj iniţiază o nouă acţiune de deshumare a unei victime a Securităţii: Alecsa Bel, ucis la 25 decembrie 1949 în Cufoaia, jud. Maramureş

Categorie stire Social | Autor stire Alecu | Data publicare Marti, 25 Iunie, 2013 | Nr. accesari stire 868 ori | Comentarii stire 0 comentarii

IICCMER şi MNIT Cluj iniţiază o nouă acţiune de deshumare a unei victime a Securităţii: Alecsa Bel, ucis la 25 decembrie 1949 în Cufoaia, jud. Maramureş

            Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT) organizează joi, 27 iunie 2013, o acţiune de investigaţii arheologice în localitatea Cufoaia, jud. Maramureş. Acţiunea urmăreşte deshumarea pe cale arheologică a osemintelor lui Alecsa Bel, care a fost ucis prin împuşcare din ordinul Securităţii în ziua de 25 decembrie 1949.

Alecsa Bel s-a născut la 5 decembrie 1897 în satul Cufoaia, aparţinător oraşului Târgu Lăpuş din jud. Maramureş. Fiul unor oameni simpli, Iov şi Iuliana, Alecsa Bel fost un ţăran care deţinea mai multe suprafeţe de teren arabil, fâneţe şi pădure, o batoză pentru treierat şi animale. A fost căsătorit cu Susana, născută Latiş, împreună având doi copii, Maria şi Valer, în prezent amândoi fiind decedaţi. Dintre urmaşii direcţi ai defunctului astăzi sunt în viaţă doi nepoţi, fiii lui Valer, Mircea Bel şi Dan Bellu, ambii fiind domiciliaţi în oraşul Târgu Lăpuş.

Alecsa Bel deţinea o poziţie de prestigiu în sat, fiind un gospodar harnic şi inventiv. A fost inclusiv cantor la biserica greco-catolică din sat, fiind numit şi Diacul. A făcut politică liberală, iar între anii 1940 şi 1946 a fost primar în comuna natală din partea Partidului Naţional Liberal. Datorită situaţiei sociale, autorităţile comuniste l-au catalogat drept chiabur. Pe fondul ascensiunii Partidului Comunist, Alecsa Bel şi-a manifestat frecvent nemulţumirea faţă de noile stări de lucruri din societatea românească în discuţiile avute cu diferite persoane din comună şi din zonă. Delaţiunile venite din partea unor consăteni au făcut ca Alecsa Bel să intre în atenţia autorităţilor, care l-au acuzat în primul rând de răspândirea unor ştiri cu caracter duşmănos, în mod special de popularizarea sloganului „Vin americanii”. A mai fost acuzat de sabotaj economic, deoarece a fost denunţat că în timpul campaniei agricole din vara anului 1948 nu a declarat cantităţile reale de cereale treierate la batoza sa. Astfel, autorităţile comuniste l-au învinuit că i-a favorizat pe consătenii săi, care în acest mod au predat cote mai mici de cereale către stat. Cunoscând faptul că era supravegheat de Securitate, arestarea sa fiind iminentă, în toamna anului 1948 Alecsa Bel şi-a părăsit gospodăria şi familia, devenind fugar. A stat ascuns în pădurile şi satele din zonă, fiind ajutat de foarte mulţi localnici. Autorităţile l-au dat în urmărire, fiind organizate de către Miliţie mai multe acţiuni de căutare în Cufoaia şi în satele de unde proveneau informaţii despre apariţia lui Alecsa Bel. Acestuia i s-a intentat un proces, în cadrul căruia a fost judecat în absenţă de către Tribunalul Militar din Cluj. Prin sentinţa penală nr. 1748, emisă la începutul anului 1949, Alecsa Bel a fost condamnat la un an de închisoare corecţionară şi la plata unei amenzi.

 Cu toate acestea, Alecsa Bel a refuzat să se predea, alegând să rămână în continuare fugar, sperând totodată în schimbarea regimului politic din ţară. Se ştie că a avut o armă militară pentru autoapărare, însă nu a acţionat niciodată, în nici un fel, împotriva nimănui. De asemenea, nu se cunoaşte să fi avut legături cu grupările sau organizaţiile anticomuniste care acţionau în acea perioadă în zona Maramureşului. Această situaţie a durat până în seara zilei de 24 decembrie 1949 când a fost capturat în propria casă, fără a opune rezistenţă. După unele surse documentare, la acţiunea de prindere a lui Alecsa Bel au fost mobilizaţi circa 20 de miliţieni din cadrul Circumscripţiei de Miliţie Târgu Lăpuş, care au fost conduşi în teren de plutonierul Augustin Boar. După arestare, Alecsa Bel a fost maltratat, fiind transportat legat cu o sanie trasă de cai la sediul Miliţiei din Târgu Lăpuş. Din ordinul Securităţii, transmis telefonic, fugarul a fost readus a doua zi la Cufoaia unde a fost executat prin împuşcare lângă gospodăria sa. Pretextul crimei, consemnat atunci în actele Securităţii, a fost fuga de sub escortă. Crima a fost săvârşită de Crăciun, iar familia a fost obligată să îngroape cadavrul în aceeaşi zi. Groapa a fost săpată într-un loc situat nu departe de casa defunctului.

Conform surselor documentare, plutonul de execuţie a fost alcătuit dintr-un număr de şase subofiţeri de miliţie, conduşi de către sergentul major Fabian Trif. Din pluton au mai făcut parte Aurel Coc, Luţu Florea, Vasile Paşca, Ioan Satmari şi Gheorghe Vârtig. Se cunoaşte faptul că după ce asupra lui Alecsa Bel s-a executat un foc de grup, acesta a căzut la pământ plin de sânge, dar fiind încă în viaţă. Moartea a survenit imediat după ce subofiţerul Vasile Paşca a mai tras din apropiere un foc de graţie asupra muribundului. După execuţie, un alt subofiţer a intrat în casă şi s-a adresat soţiei celui ucis cu următoarele cuvinte: „Hai scroafă puturoasă şi ia-ţi porcul din grădină că a fost lichidat”.

Împuşcarea lui Alecsa Bel s-a făcut arbitrar, nefiind bazată pe vreo sentinţă emisă de o instanţă judecătorească. Omorul a fost comis la ordin, din motive politice şi pe timp de pace. Crima a fost comisă din ordinul direct al fostului maior NICOLAE BRICEAG (n.1916 – d.1998), care în anul 1949 deţinea funcţia de şef al Securităţii fostului judeţ Someş cu reşedinţa la Dej. Acesta era direct subordonat fostului colonel Mihai Patriciu (Grünsperger după numele real), pe atunci şeful Direcţiei Regionale a Securităţii Poporului Cluj.

Informaţii despre împrejurările săvârşirii acestei crime precum şi stabilirea unor vinovăţii individuale se regăsesc într-un raport datat 19 februarie 1969, rezultat în urma unei anchete oficiale întreprinse în anul 1968 de către Comitetul Central al fostului Partid Comunist. Această anchetă de partid a vizat cercetarea mai multor omoruri înfăptuite în perioada anterioară de anumite cadre ale Securităţii, inclusiv de către Nicolae Briceag. Nimeni nu a fost însă tras la răspundere şi nu a suportat rigorile legii de atunci sau de astăzi.

”Prin această investigaţie, IICCMER continuă identificarea şi deshumarea victimelor Securităţii. Suntem datori, nu doar din punct de vedere legal, ci şi moral, să scoatem la lumină aceste istorii ascunse mai bine de jumătate de secol şi, indiscutabil, definitorii pentru caracterul criminal al regimului comunist. Pentru sacrificiul acestor oameni, cum a fost Alecsa Bel, trebuie să acţionăm împotriva uitării, a amenziei colective, a diferitelor forme de negare a crimelor politice comise în numele statului comunist.” a precizat Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICCMER.

Locul desfăşurării acţiunii se află în satul Cufoaia, pe terenul fostei proprietăţi a lui Alecsa Bel unde se află şi ruinele casei sale. Accesul se face pe prima poartă situată pe partea dreaptă, imediat după intrarea în sat dinspre Târgu Lăpuş. Acţiunea de deshumare va începe în dimineaţa zilei de 27 iunie şi va fi efectuată de o echipă specializată de arheologi condusă de domnul Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca. Relaţii suplimentare se pot obţine la tel. 0721400396.

***

Despre IICCMER

 

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este un organism guvernamental care studiază, documentează şi susţine conştientizarea publică a istoriei comunismului în România, prin proiecte de cercetare, educaţionale, editoriale şi muzeale. Activitatea IICCMER analizează natura, scopul şi efectele totalitarismului din România în perioada 1945-1989, dar şi memoria acestui regim în exilul românesc şi în perioada postcomunistă.

Institutul coordonează câteva proiecte unice în ţară în acest domeniu, cum ar fi: şantiere arheologice de descoperire a victimelor Securităţii; Muzeul Memorial Râmnicu Sărat – fost penitenciar pentru deţinuţi politici; singura Universitate internaţională de Vară din România pentru studierea istoriei comunismului; primul manual de istorie a comunismului, Fototeca - cea mai mare bază de date online gratuită cu fotografii din timpul comunismului; primul master academic dedicat studiului istoriei comunismului; arhiva exilului românesc; proiecte mediatice de filme documentare.

IICCMER a devenit în timp un centru prestigios de cercetare la nivel european, prin intermediul căruia România îşi explorează, conştientizează şi asumă trecutul comunist, îşi clarifică rolul în istoria europeană a secolului XX şi promovează valorile democraţiei în societatea modernă.



share - facebook    share - twitter
Nu sunt comentarii.
EUROSILVER ARAD
Arhiva Video - Baricada TV
Program Baricada TV
  ORA PROGRAM - VINERI
  05:00 Documentar
  06:00 Sufulcă-ţi zilele
  06:30 Naşul
ACUMA LA TV 09:00 Ghilea show
  10:00 Quantika
  11:00 Conferinţa de presă
  12:00 Ghilea Show
  13:00 Magie pe Baricadă
  13:30 Timpul - artă şi ştiinţă
  14:00 Deşteptarea României
  16:00 Mapamond românesc
  17:00 Comunitatea mea
  17:30 Ţinta noastră: Sănătatea cu Minodora Hrimiuc şi Daniel Ţinte
  18:30 Pe Baricadă cu Dorel Zăvoianu
  19:30 Vitralii cu Eugen Marinoff
  21:00 Ghilea Show
  22:00 Baricadaţi în voie bună
  23:30 Retro Zone
  01:30 Ţinta noastră: Sănătatea
  02:30 Pe Baricadă
  03:30 Vitralii
  05:00 La graniţele cunoaşterii
COZACONE
HOROSCOP
Berbec Taur Gemeni Rac
Leu Fecioara Balanta Scorpion
Sagetator Capricorn Varsator Pesti
Înţeleptarea României
Înţeleptarea României
Ghilea Show
Ghilea Show
PARTENERI
ARQ.RO - Stiri, Arad, Politica, Sport, Timp Liber ...
AMOSNEWS - Agentie independenta de presa