Proiectul Gaia – misiunea care „va schimba tot ce ştim” despre Calea Lactee

Sistemul nostru solar se găseşte la marginea Căii Lactee. Zona s-a dovedit a fi grozavă pentru dezvoltarea vieţii, însă nu ne permite să avem parte de o „privelişte” foarte clară către restul galaxiei. Acest lucru a prevenit studierea multor aspecte fundamentale ale Căii Lactee, cum ar fi dacă are două sau patru braţe, cât de mare este, cât de repede se deplasează şi dacă se va ciocni cu galaxia Andromeda.

Acum, un nou proiect, intitulat Gaia, va studia timp de 5 ani Calea Lactee, cartografiind întreaga galaxie şi obţinând răspunsuri la cele mai importante întrebări despre evoluţia şi structura sa. „Va fi fenomenal. Va schimba totul”, a declarat astronomul Barry F. Madore de la Observatorul Carnegie din Pasadena, California.

Dezvoltată de Agenţia Spaţială Europeană şi construită de EADS, naveta Gaia valorează 700 de milioane de euro. Gaia va fi doar cel de-al doilea satelit dedicat astrometriei (ştiinţa care se ocupă de studierea mişcărilor, poziţiilor şi distanţelor dintre diferite obiecte astronomice) lansat pe orbită. Astrometria este o ştiinţă practicată de câteva secole, însă acurateţea telescoapelor situate pe planeta noastră este limitată de turbulenţele atmosferice. Până acum, oamenii de ştiinţă au măsurat cu o precizie de 1% distanţa către mai puţin de 1.000 de stele. Cu Gaia, însă, cercetătorii estimează că vor putea măsura cu această fidelitate distanţa către mai bine de 10 milioane de stele. În cuvintele lui Timo Prusti, un cercetător implicat în acest proiect, „va fi o lovitură de baros pentru astronomia fundamentală”.

Naveta Gaia urmează să fie lansată în cursul acestui an din Kourou, Guiana Franceză, urmând să intre în orbită în punctul L2 (Lagrange 2), la 1,5 milioane de kilometri de Terra, urmând să „privească” mereu în direcţia opusă Soarelui. Această poziţie garantează că platforma de observare va avea mereu parte de o „privelişte” liberă, fără a fi obstrucţionată de Soare, Pământ sau Lună, iar panourile solare care alimentează naveta vor fi expuse în mod continuu la Soare.

Cercetătorii se aşteaptă ca Gaia să proceseze aproximativ 8.000 de poziţii ale stelelor pe secundă de-a lungul misiunii sale de cinci ani. În total, vor fi cartografiate poziţia şi viteza a mai bine de un miliard de stele. La final, proiectul Gaia nu va fi realizat doar harta tridimensională a un miliard de stele, ci va studia concomitent compoziţia fiecărei stele observate, generând un volum imens de date ce urmează să fie studiate de astronomi.

Naveta Gaia măsoară aproximativ 11 metri în lăţime, cântăreşte 2030 de kilograme şi foloseşte un design bi-modular. Unul dintre module va conţine elementele de avionică, de comunicaţii şi de propulsie, iar celălalt va găzdui cele două telescoape optice, acestea urmând a fi protejate de un „scut termic”. Fiecare telescop va concentra lumina recepţionată către cele 106 CCD-uri, ce măsoară 4500 x 1966 pixeli. Cele 106 CCD-uri sunt dispuse în trei zone distincte, fiecare fiind asociată celor trei obiective ale misiunii: măsurarea poziţiei stelelor, a compoziţiei lor chimice şi a vitezei lor.

Telescoapele vor oferi o precizie fără precedent, permiţând cercetătorilor să observe numeroase pitice brune, supernove aflate la mari distanţe şi alte elemente greu de observat de pe Terra. Precizia acestor telescoape este atât de ridicată, încât galaxiile din apropiere vor fi măsurate cu o acurateţe de 0,001%.

Toate datele colectate vor fi transmise către staţiile de la sol al ESA din Cebreros, Spania şi New Norcia, Australia, de-a lungul a 8 ore în fiecare zi, viteza de transmisie fiind de 5 Mbit/s.

Aşadar, în curând, secretele Căii Lactee vor fi dezvăluite în întregime.