Ziar Baricada
Baricada - Twitter
Baricada - Facebook
Baricada - Yahoo Messenger
CHAT - Baricada TV
 
Duminica, 16 Februarie, 2025
Baricada TV
Ziarul Baricada
Baricada FM
DETALII STIRE:

CEDO condamnă autorităţile române pentru că nu fac distincţie între stat şi biserică

Categorie stire Stirea zilei | Autor stire Alecu | Data publicare Miercuri, 01 Februarie, 2012 | Nr. accesari stire 3038 ori | Comentarii stire 0 comentarii

CEDO condamnă autorităţile române pentru că nu fac distincţie între stat şi biserică

CEDO a publicat Marţi, 31 Ianuarie, hotărârea dată în cauza «Sindicatul «Păstorul cel Bun» împotriva României (n° 2330/09), referitoare la refuzul autorităţilor române de a acorda personalitate juridică unui sindicat constituit în majoritate din preoţi ai Bisericii Ortodoxe Romane (BOR), în lipsa acordului ierarhiei bisericii.

Pe 4 aprilie 2008, 31 de preoti si 4 mireni angajati ai BOR din Mitropolia Olteniei decid constituirea sindicatului «Pastorul cel Bun». Presedintele ales al sindicatului solicita Judecatoriei Craiova acordarea personalitatii juridice sindicatului si inscrierea acestuia in registrul sindicatelor. Reprezentantul Mitropoliei se opune acestei cereri, dat fiind faptul ca statutul intern al BOR, recunoscut de guvern, interzice crearea oricarei forme de asociere fara acordul prealabil al mitropolitului. In recurs, printr-o hotarare din 11 iulie 2008, Tribunalul Dolj, tinand cont de principiul autonomiei comunitatilor religioase si de dreptul acestora de a se organiza conform propriilor statute, astfel cum acestea sunt garantate de Constitutie si de legea n° 489/2006, a respins cererea de constituire a sindicatului. Tribunalul a mentionat ca notiunea de «sindicat» e straina de statutul BOR si ca preotii sunt intr-o relatie de ascultare fata de superiorii lor. El a considerat deasemeni ca interdictia de a crea orice forma de asociatie in cadrul bisericii, in absenta acordului prealabil al ierarhiei, este justificat de necesitatea protejarii traditiei crestin-ortodoxe si a dogmelor sale fondatoare si ca daca s-ar crea un sindicat, ierarhia bisericii va fi obligata sa colaboreze cu un organism nou si strain traditiei si canoanelor referitoare la luarea deciziilor in cadrul bisericii. Tribunalul a tinut cont si de faptul ca, in virtutea legii n° 54/2003, persoanele care exercita functii de conducere nu sunt autorizate sa creeaze sindicate, preotii ocupand asptfel de functii in cadrul parohiilor lor. Nemultumit de acest refuz, sindicatul s-a adresat CEDO, plangandu-se de o violare a dreptului sau la libertatea sindicala, garantat de articolul 11 al Conventiei europene a drepturilor omului.

Pe 13 decembrie 2011, cu cinci voturi pentru si doua voturi impotriva, Curtea a constatat o violare a articolului 11 al Conventiei, condamnand Romania pentru ca a respectat normele interne si internationale referitoare la distinctia dintre stat si biserica, obligand astfel statul sa intervina intr-o chestiune interna bisericii si sa ii impuna acesteia crearea unui organism nou si strain fata de doctrina si organizarea acesteia.

Aceasta hotarare este dovada unui ignorante totale fata de ceea ce este biserica si preotia si incompatibilitatea acestora cu libertatea sindicala, Curtea decizand astfel secularizarea bisericii sub doua aspecte, atat institutionala, ignorandu-se cu desavarsire dubla natura a acesteia (divina si umana), cat si dogmatica, preotii fiind tratati ca simplii angajati care se pot organiza in sindicate ca oricine altcineva. Ori Biserica est Viata lui Cristos in oameni, acestia facand parte din biserica. Biserica, ca si Cristos, fondatorul ei, este divina si umana. Divina, pentru ca viata bisericii este una de cunoastere si iubire a lui Dumnezeu care este Viata insasi. Umana, pentru ca ea e compusa din oameni care au o natura umana. Biserica este continuatoarea tainele lui Cristos. Pentru ca biserica este o societate compusa din oameni care au nevoie de semne vizibile in drumul lor spiritual, ea trebuie sa aiba o organizare si o autoritate vizibila, care sa corespunda misiunii sale spirituale. Preotia nu este o meserie, o profesie, ci un har primit in mod irevocabil la care preotul a consimtit in mod liber. Ea nu este un contract sau o functie, ci o vocatie. Preotul este un slujitor al lui Dumnezeu. De accea el nu poate fi considerat ca un simplu angajat sau ca un prestator de servicii. El primeste preotia de la biserica si numai ulterior intervine un contract de munca care sa justifice plata unei remuneratii.

Hotararea Curtii este totodata o negarea a structurii ierarhice a bisericii de catre Curte si impunerea unei structuri democratice. Ori conform principiul democratiei, puterea emana de la popor. In biserica, puterea si autoritatea emana de la Cristos, in consecinta, structura acesteia este una ierarhica care se exercita intr-o cultura colegiala (Sfantul Sinod, in cazul BOR). Colegialitatea rezulta din faptul ca Cristos a incredintat toate cele ce tin de credinta celor doisprezece apostoli. Episcopul este succesorul apostolilor, el il aduce pe Cristos oamenilor si pe oameni la Cristos prin predicare, celebrarea tainelor si guvernarea bisericii la nivel local. Preotul este colaboratorul episcopului in anuntarea Vestei celei Bune, in celebrarea tainelor, promitandu-i acestuia ascultare.

Sectia a treia a Curtii a adus deasemeni atingere unor principii bine stabilite in jurispreudenta CEDO privitoare la libertatea religioasa, precum «libertatea si autonomia doctrinara si institutionala a bisericilor », « obligatia de neutralitate si impartialitate a statului», «obligatia statului de a nu interveni intr-un conflict intern al bisericii». Toate aceste principii dupa cum le-a descris Curtea in nenumarate randuri in jurisprudenta sa, implica distinctia dintre biserica si stat, libertatea bisericilor de a impune personalului sau o obligatie de buna-credinta si de loialitate fata de etica acestora, libertatea bisericilor de a asigura sau nu preotilor si credinciosilor lor exercitiul anumitor drepturi garantate de Conventie, drepturi care se considera a fi fost exercite in momentul acceptarii sau refuzarii unei functii bisericesti sau in momentul parasirea bisericii :

«Comunitatile religioase exista in mod traditional si universal sub forma unor structuri organizate, iar atunci cand când se pune problema organizării comunităţilor religioase, art. 9 trebuie interpretat în lumina art. 11 din Convenţie, întrucât dreptul credincioşilor la libertate religioasă presupune funcţionarea comunităţii fără ingerinţe arbitrare din partea statului. Autonomia unei comunităţi religioase este indispensabilă pluralismului specific unei societati democratice şi se află în însăşi centrul sistemului de protecţie oferit de art. 9. Exceptand situatii exceptionale, dreptul la libertatea religiei exclude orice apreciere din partea statului cu privire la legitimitatea credinţelor religioase sau asupra modalităţilor deexprimare a acestora. Daca in cauza este vorba de chestiuni legate de raportul dintre stat si biserici, asupra carora, intr-o societate democratica, pot exista divergente profunde, o marja de apreciere importanta trebuie acordata autoritatilor nationale».

«Statul este supus unei obligatii de «neutralitate si impartialitate incompatibile cu orice apreciere a acestuia asupra legitimitatii credintelor religioase».

Statul nu trebuie sa intervina intr-un conflict intern al bisericii, el trebuie sa ramana «neutru si impartial» , atat in materie de constituiri de asociatii de cult , de stabilire a unor locuri de cult sau de manifestare publica a unui cult a unei biserici dizidente.

Ori este evident ca in prezenta cauza este vorba despre un conflict intern al bisericii si iesind din sfera relatiilor angajat-angajator, si aceasta datorita urmatoarelor elemente: 31 de membri ai sindicatului sunt preoti si doar 4 mireni; motivele crearii sindicatului au fost nemultumirea preotilor fata de salariul pe care acestia il primeau in raport cu salariul episcopilor si nemultumirea acestora fata de noul statut al BOR; au existat si alte tentative din partea preotilor, unii dintre ei caterisiti, de a fonda sindicate.

Curtea reproseaza autoritatilor interne faptul ca acestea nu au pus in balanta atat interesele sindicatului, cat si ale BOR, cautand un echilibru intre acestea, insa nici Curtea la randul ei nu procedeaza la acest exercitiu, analizand cauza exclusiv din prisma dreptului la libertatea de asociere a sindicatului, netinand cont de drepturile BOR garantate de Conventie.

Un alt repros al Curtii este faptul ca tribunalul Dolj si-a bazat hotararea doar pe motive de ordin religios, ori Curtea a statuat recent ca faptul ca autoritatile au acordat o pondere mai mare in decizia lor intereselor bisericii, nu pune in sine o problema din punct de vedere al Conventiei.»

De altfel, Curtea nu a mentionat si tinut cont de schimbarile intervenite in ceea ce priveste sindicatul, de la introducerea cauzei pe rolul Curtii si pana in prezent, sindicatul constituindu-se, se pare, in asociatie sub numele de «Asociatia Apostolia», in noiembrie 2010, hotararea Curtii fiind rupta de realitatea concreta a cauzei.

Elementele luate in considerare de catre Curte pentru a constata o violare a dreptului sindicatului la libertatea de asociere au fost urmatoarele:

- Contractul individual de munca in baza caruia preotii si mirenii isi exercita functiile in cadrul bisericii, beneficiind de regimul asigurarilor sociale, acestora neputandu-li-se refuza dreptul la libertatea de asociere (§§ 64 si 65);

- Statutul sindicatului, atitudinea reprezentantilor acestuia : faptul ca statut nu continea vreo critica la adresa bisericii, deasemeni si aprecierea ca reprezentantii sindicatului nu s-au aratat nerespectosi fata de credinta sau biserica, recunoasterea sindicatului neaducand vreo atingere legitimitatii credintelor religioase, nici modalitatilor de exprimare ale acestora (§§ 73 si 75);

- Motivele invocate de tribunal pentru respingerea cererii sindicatului au fost exclusiv de ordin religios (§ 77);

- Tribunalul nu a examinat amanuntit urmatoarele elemente : repercusiunile contractului de munca asupra relatiei dintre angajator si angajat, distinctia intre preoti si mireni, compatibilitatea dintre reglementarile interne si internationale in ceea ce priveste dreptul muncitorilor de a se organiza in sindicate si regulile de natura bisericeasca care le interzic (§ 78);

- Tribunalul nu a pus in balanta atat interesele sindicatului, cat si ale BOR, cautand un echilibru intre acestea (§ 80);

- Limitarea drepului la libertatea de a se constitui in sindicate era prevazuta de statutul BOR si nu de contraductul individual de munca, statut care a intrat in vigoare in 2008, ulterior preluarii functiilor in cadrul bisericii de catre membrii sindicatului (§§ 81 si 82);

- Locul pe care il ocupa religia ortodoxa in istoria si traditia statului nu justifica necesitatea limitarii acestui drept, cu atat mai mult cu cat sindicatul nu a contestat aceasta pozitie, iardreptul angajatilor BOR de a se organiza in sindicate a fost deja recunoscut, cel putin cu doua ocazii de catre tribunalele interne, chiar daca aceasta recunoastere e anterioar intrarii in vigoare a statutului BOR (§ 84).



share - facebook    share - twitter
Nu sunt comentarii.
EUROSILVER ARAD
Arhiva Video - Baricada TV
Program Baricada TV
  ORA PROGRAM - DUMINICA
  05:00 Baricadaţi în voie bună
  06:00 La graniţele cunoaşterii
  07:00 Desene animate
ACUMA LA TV 09:00 Pâine şi Circ
  10:00 Magic Summer
  12:00 Baricadaţi în voie bună
  13:00 Magie pe Baricadă
  14:00 Vitralii
  15:30 La graniţele cunoaşterii
  16:30 Retro Zone
  18:30 Vinovaţii fără vină
  19:30 Ţinta noastră: Sănătatea
  20:30 Film artistic
  22:30 Film documentar
  23:30 Film artistic
  01:30 Magic Summer
  03:30 Film artistic
COZACONE
  oferit de: curs-valutar-bnr.ro
HOROSCOP
Berbec Taur Gemeni Rac
Leu Fecioara Balanta Scorpion
Sagetator Capricorn Varsator Pesti
Înţeleptarea României
Înţeleptarea României
Ghilea Show
Ghilea Show
PARTENERI
ARQ.RO - Stiri, Arad, Politica, Sport, Timp Liber ...
AMOSNEWS - Agentie independenta de presa

Acest site foloseste cookies pentru a imbunatati experienta ta de navigare. Pentru mai multe detalii referitoare la cum folosim datele tale si la drepturile tale te invitam sa citesti: Politica de cookies sau/si Politica datelor confidentiale si dorim sa confirmi acordul tau.

Accepta