Secretul nemuririi, dezvăluit de o specie de viermi?

Cercetătorii britanici au descoperit că o specie de viermi platelminţi poate depăşi limitele îmbătrânirii, pentru a deveni nemuritori. Oamenii de ştiinţă afirmă că studiul lor oferă noi perspective asupra posibilităţilor prin care pot fi atenuate consecinţele îmbătrânirii în rândul oamenilor, fiind un prim pas spre extinderea longevităţii.

Studiul publicat în prestigiosul jurnal ştiinţific Proceedings of the National Academy of Science detaliază o descoperire importantă a cercetătorilor: aceea că viermii plaţi reuşesc să menţină constantă dimensiunea telomerelor, o parte importantă a ADN-ului.

"Datele colectate de noi satisfac una din predicţiile care stabilesc condiţiile necesare ca un animal să devină nemuritor", a declarat Aziz Aboobaker, conducătorul studiului. Specialistul de la Universitatea din Nottingham a adăugat: "Următorul nostru ţel este de a înţelege mecanismele prin care viermele reuşeşte să facă acest lucru şi să înţelegem, totodată, care este procesul evolutiv care duce la crearea unui animal nemuritor".

Viermii platelminţi au reprezentat întotdeauna un obiect de studiu de interes pentru oamenii de ştiinţă, pentru că au o capacitate incredibilă de a se regenera. Un vierme plat tăiat în două se va regenera dând naştere la două fiinţe distincte.

Echipa condusă de Aboobaker a studiat două tipuri de viermi plaţi - cei care se reproduc sexuat, ca oamenii, şi cei care se reproduc asexuat, prin diviziune.

Amândouă tipurile de viermi se regenerează prin creşterea de ţesut nou, piele, intestine şi chiar a unui creier nou, operaţiune repetată la fiecare diviziune. Diferenţa dintre cele două tipuri este că viermii cu reproducere asexuată regenerează în cadrul procesului de diviziune şi stocurile unei enzime esenţiale, ce le poate permite să devină nemuritori.

Biologii ştiu că unul dintre factorii-cheie asociaţi cu îmbătrânirea este lungimea telomerelor. Telomerele sunt elemente ale ADN-ului care se găsesc la capetele cromozomilor, protejându-i de leziuni. Telomere mai scurte sunt asociate cu îmbătrâniriea mai rapidă.

Un studiu mai vechi, ce a adus cercetătorilor Premiul Nobel pentru Medicină în 2009, a arătat că telomerele pot fi menţinute prin activitatea unei enzime denumite telomerază.

În cadrul majorităţii organismelor ce se reproduc sexuat, enzima este activă mai ales în perioada de început a dezvoltării organismului. Echipa condusă de Aboobaker a descoperit că, la viermii plaţi cu reproducere asexuată, nivelul acestei enzime creşte considerabil în timpul procesului de regenerare, ceea ce permite celulelor lor stem să îşi menţină telomerele pe măsură ce se divid pentru a înlocui ţesuturile lipsă.

Douglas Kell, conducătorul organizaţiei Biotechnology and Biological Sciences Research Council, ce a finanţat parţial acest studiu, afirmă că descoperirea cercetătorilor este "incitantă" şi că reuşita lor "contribuie în mod semnificativ la înţelegerea proceselor implicate în îmbătrânire".

Acesta a adăugat că studiul "stabileşte nişte fundamente solide ce vor servi la îmbunătăţirea sănătăţii şi la extinderea longevităţii altor organisme, inclusiv cea a oamenilor".