Ciuma bubonică s-a întors: prima sa victimă a fost un tânăr în vârstă de 15 ani

Un tânăr păstor în vârstă de 15 ani din Kârgâzstan murit după ce a contractat ciumă bubonică de la un purice. Acesta este primul caz de ciumă înregistrat în Kârgâzstan în ultimii 30 de ani.

Ca urmare a incidentului, autorităţile încearcă să calmeze temerile cu privire la o eventuală epidemiei şi au plasat în carantină 131 de indivizi care ar fi putut să contracteze boala. În prezent, alte trei persoane (un adolescent, o femeie şi copilul ei), care provin din acelaşi sat cu victima în vârstă de 15 ani, sunt suspectate că ar fi contractat boala.

Se estimează că, în Evul Mediu, ciuma bubonică a ucis între 75 şi 200 de milioane de oameni. Pandemia de ciumă din anii 1340-1350 a fost considerată drept una dintre cele mai devastatoare din istoria omenirii, ducând la dispariţia a aproximativ 30% - 60% din întreaga populaţie a Europei.

Se presupune că tânărul Temir Issakunov a murit după ce a fost înţepat de un purice dintr-un sat izolat din nord-estul Kârgâzstanului. Iniţial s-a crezut că tânărul a murit după ce a consumat o marmotă la grătar, însă acum specialiştii au demonstrat că această presupunere a fost falsă.

Tolo Isakov, un oficial al ministerului sănătăţii din Kârgâzstan a declarat că echipe de specialişti au fost trimise în zona de unde Issakunov a contractat boala pentru a ucide şobolanii şi alte rozătoare care ar putea fi purtătoare ale bolii. De asemenea el a adăugat că alţi 2.000 de localnici sunt testaţi pentru a se afla dacă şi altcineva a mai contractat boala.

În acelaşi timp au fost create mai multe puncte de control unde sunt monitorizate rutele şeptelurilor din regiunile apropiate de graniţele cu Uzbekistanul, Kazahstanul, Tadjikistanul şi China.

Istoricii presupun că ciuma bubonică ce a atins punctul maxim în anii 1348-1350 s-a răspândit din munţii din Kârgâzstan pentru ca apoi să se răspândească prin Drumul Mătăsii şi să ajungă în Europa.

Izbucniri sporadice de ciumă bubonică s-au înregistrat în Europa până la mijlocul secolului XIX, iar ultimul focar serios s-a înregistrat în 2010, când 12 persoane din Peru contractaseră boala.

În prezent, ciuma bubonică poate fi tratată cu antibiotice, rata mortalităţii fiind redusă undeva între 1 şi 15 procente în cazurile tratate. Totuşi, cel mai important criteriu care măreşte şansele de supravieţuire este momentul când este administrat tratamentul. Mai exact, pacientul ar trebui să înceapă tratamentul la doar 12-24 de ore de la primul simptom.