Lorin Fortuna : Proiectul Constitutional ''Timisoara'' (PCT)-Partea a VI-a

pentru revizuirea, corespunzatoare, a actualei Constitutii a Romaniei (cu respectarea prevederilor constitutionale, referitoare la limitele revizuirii Constitutiei, prevazute in cadrul Articolului 152, din actuala Constitutie a Romaniei), in scopul de a pune actuala Constitutie a Romaniei in concordanta cu idealurile Revolutiei Romane din decembrie 1989 (RRD-1989), respectiv in concordanta cu vointa Electoratului statal, exprimata prin referendum, referitoare la modul de alcatuire a Parlamentului, respectiv referitoare la modul de demitere a Presedintelui Statului, in situatia in care acesta a fost suspendat, de catre Parlament, dar, mai ales, pentru a transforma actuala Constitutie a Romaniei, din: ''Declaratie, oficiala, de deziderate constitutionale'', care este, de fapt, in: Lege suprema a Statului, cum trebuie sa fie, atat de drept, cat si de fapt, intr-un Stat de drept, democratic, autentic.

 

                                               Partea a VI-a

               Titlul IV: Autoritatile publice de tip puteri de Stat, la nivel de district

                Sectiunea I: Institutii publice de tip puteri de Stat, la nivel de de district

                 Capitolul I: Tipuri de districte

Articolul 105

(1) In cadrul Statului roman sunt prevazute a exista doua tipuri de districte: districtul provincial, respectiv: districtul judetean.

(2) Administratia publica din cadrul unitatilor administrativ- teritoriale, districtuale se intemeiaza pe principiile caracteristice Statelor democratice, ale descentralizarii  teritoriale, respectiv ale autonomiei caracteristice, districtuale, respectiv ale deconcentrarii, specifice, a serviciilor publice, de Stat, prestate Populatiei.

                      Capitolul II: Districtul provincial

Articolul 106

(1) In cadrul Statului roman exista 6 districte provinciale, impartirea teritoriala pe districte provinciale fiind realizata prin gruparea unui numar corespunzator de districte judetene, in cadrul unui district provincial.

(2) Cele 6 districte provinciale sunt asociate provinciilor istorice ale Statului Roman si anume: Muntenia; Moldova; Transilvania; Banat-Crisana; Oltenia; Dobrogea.

(3) Repartizarea districtual- judeteana pentru fiecare district provincial, mentionat anterior, se realizeaza in conformitate cu prevederile legislative, precizate in cadrul Legii constitutionale, aferenta impartirii administrativ- teritoriale a teritoriului statal

                     Capitolul III: Tipuri de autoritati publice institutionalizate la nivel districtual- provincial

Articolul 107

La nivel districtual- provincial, in cadrul Statului Roman, sunt institutionalizate institutii de autoritate publica, la nivel de puteri districtual- provinciale, respectiv institutii deconcentrate, de tip: justitiar, respectiv militar, respectiv economic, respectiv medical, respectiv de alte tipuri, precizate prin prevederi, legislative, aferente, in cadrul Legii Constitutionale aferenta impartirii administrativ- teritoriale, a teritoriului statal.

Articolul 108

 

Sediul locational al unui district provincial se stabileste, de catre Parlamentul Moral, in cadrul unei localitati, selectata ca  resedinta de district judetean, in conformitate cu valoarea meritocratica, dovedita, in cadrul istoriei, statale, a localitatilor, respectiv in conformitate cu dotarile logistice, administrative, existente (exemple: pozitionare strategica, posibilitati de aprovizionare a Populatiei, cai de acces existente, sedii de institutii).

 

Articolul 109: Coordonarea districtului provincial prin Prefectura Provinciala Prezidentiala, respectiv prin Prefectura Provinciala Societala

 

(1) Districtul provincial nu se conduce, ci se coordoneaza.

(2) Coordonarea districtului judetean se realizeaza din doua puncte de vedere, aferente institutiilor deconcentrate, de nivel districtual, provincial, amplasate in cadrul Centrului de resedinta al districtului provincial si anume:

(2.1) Coordonarea prin intermediul Prefectului provincial- prezidential, numit de catre Presedintele Statului, ca reprezentant, coordonator, al Guvernului Prezidential, in cadrul districtului provincial respectiv.

(2.2) Coordonarea prin intermediul Prefectului provincial- societal, numit de catre Prim-ministrul Guvernului Societal, ca reprezentant, coordonator, al Guvernului Societal, in cadrul districtului provincial respectiv.

(3) Intre Prefectul provincial- prezidential si Prefectul provincial- societal nu exista relatii de subordonare directa, ci relatii de colaborare si cooperare.

(4) Institutia deconcentrata, de nivel provincial, condusa de catre Prefectul provincial- prezidential, se numeste: Institutia Prefecturii Provinciale Prezidentiale.

(5) Pe langa Prefectul provincial- prezidential, Presedintele statal numeste, in cadrul echipei de conducere a Institutiei Prefecturii Provinciale- Prezidentiale un Vice-prefect, respectiv un Secretar general.

(6) Prefectul provincial- prezidential angajeaza si numeste, in functii, personalul salariat al Institutiei Prefecturii Provinciale Prezidentiale, in conformitate cu structura organizatorica si  functionala, stabilita prin prevederile  Legii constitutionale aferenta administratiei teritoriale-districtuale, precum si in conformitate cu alte prevederi legislative, aferente, din cadrul Sistemului legislativ statal.

(7) Pe langa Prefectul provincial- societal, Prim-ministrul Guvernului Societal numeste, in cadrul echipei de conducere a Institutiei Prefecturii Provinciale Societale, si un Vice-prefect, respectiv un Secretar general.

(8) Prefectul provincial societal angajeaza si numeste, in functii, personalul salariat al Institutiei Prefecturii Provinciale- Societale, in conformitate cu  structura organizatorica si functionala, stabilita prin prevederile Legii constitutionale aferenta administratiei teritoriale- districtuale, precum si in conformitate cu alte prevederi legislative, aferente, din cadrul Sistemului legislativ statal.

(9) Alte prevederi legislative, referitoare la modul de functionare a Institutiei Prefecturii Provinciale-Prezidentiale, respectiv a Institutiei Prefecturii Provinciale Societale, fac obiectul Legii constitutionale aferenta administratiei teritoriale- districtuale, precum si respectiv altor legi componente ale Sistemului legislativ statal.

                   Sectiunea II: Institutii de Stat deconcentrate, la nivel districtual- provincial

Capitolul I: Institutii de Stat aferente Guvernului Prezidential, deconcentrate la nivel districtual- provincial

Articolul 110: Centrul militar provincial

(1) Armata provinciala este institutia de Stat militara, aferenta Ministerului Apararii, din cadrul Guvernului Prezidential, deconcentrata la nivel districtual- provincial.

(2) Armata provinciala are, ca sediu al Statului Major, aferent, capitala districtuala- provinciala.

(3) Obiectivul principal, militar, al Armatei provinciale consta in apararea militara a provinciei aferente, in cazul unei agresiuni militare, antistatale.

(4) Este interzisa utilizarea Armatei provinciale in actiuni de reprimare a populatiei, respectiv in organizarea de comploturi impotriva Statului Roman, asa cum este prevazut a fi, acest Stat, la nivel constitutional, in cadrul Articolului 1.

(5) Armata provinciala, ca de altfel intreaga Armata, este in slujba Poporului Roman, ca detinator exclusiv al suveranitatii nationale (in conformitate cu prevederile Articolului 2).

(6) Este interzisa actiunea subversiva de implicare a Armatei, in ansamblu, respectiv a Armatei provinciale, in parte, in scopul de a sprijini organizarea unor lovituri de Stat, respectiv a unor agresiuni, sau represiuni, impotriva Populatiei statale, respectiv impotriva Populatiei provinciale, respectiv impotriva unor categorii populationale care protesteaza, public, in mod justificat, impotriva unor acte de coruptie, respectiv a unor abuzuri constitutionale, comise de catre anumiti conducatori ai unor institutii de Stat, in conditiile in care, la nivel constitutional, respectiv legislativ, nu  sunt prevazute a se realiza asemenea interventii.

(7) In contextul in care, in Statul Roman, se produce un complot impotriva ordinii Statului de drept, asa cum este prevazut,a fi, acest Stat, la nivel constitutional, in cadrul Articolului 1, Comandantii unitatilor militare au datoria de a apara ordinea statala de drept, impotriva complotistilor si de a actiona in vederea anihilarii complotului, respectiv a retinerii, inculparii, judecarii si pedepsirii, corespunzatoare, a complotistilor, precum si a complicilor si sprijinitorilor acestora.

(8) Este interzis, comandantilor  militari sa indeplineasca ordine militare pe care le   apreciaza ca fiind impotriva Statului de drept, respectiv provenind de la comandanti superiori, pe care ii apreciaza ca uzurpatori ai Suveranitatii nationale, un comandant militar trebuind sa-si dea demisia,motivand la nivel ierarhic, precum si public, atitudinea sa, de a refuza sa execute asemenea ordine,  in cazul in care refuzul sau ii poate cauza represiuni, la nivel personal.

(9) Amenintarea cu represiunea a unui comandant  militar, in cazul in care nu executa ordinele unor complotisti impotriva Statului de drept, nu constituie un argument, de drept, pentru a justifica implicarea, personala, respectiv a trupelor din subordine,a comandantului in cauza, in participarea la un complot impotriva Statului de drept.

(10) Implicarea Armatei Statului Roman, in afara teritoriului statal, nu poate fi realizata decat daca este corespunzator motivata, prin apartenenta la tratate internationale, de aparare, care au fost validate, prin referendum, de catre Poporul Roman, sau de situatii in care sunt necesare actiuni de aparare a comunitatilor romanesti, din alte State, impotriva unor represiuni, la care sunt supuse, in cadrul Statelor in care se afla,  orice actiune, de tipul celor mentionate anterior, trebuind sa fie indeplinita, numai daca a fost, in prealabil, avizata favorabil, de catre Consiliul Suprem Statal.

(11) In functie de importanta strategica a unui district provincial, pe langa Armata provinciala, pot exista si alte unitati anexe, respectiv asociate (exemple: licee militare, scoli de ofiteri, scoli de maistri militari s.a.), care alcatuiesc, impreuna, Centrul militar provincial, ca institutie, de Stat, militara, specifica.

(12) Alte prevederi, in legatura cu organizarea Armatei statale, respectiv a Armatei provinciale, respectiv a altor efective militare, fac obiectul prevederilor Legii constitutionale a apararii nationale, respectiv a Legii constitutionale a administratiei  districtuale, precum si a altor legi, conexe, din cadrul sistemului legislativ statal.

Articolul 111: Alte institutii, de Stat, de tip Centru provincial

 

(1) In mod similar Centrului militar provincial, la nivelul unui district provincial, pot exista si functiona, in mod adaptat, specific, districtului provincial, un Centru de ordine si paza,provincial, respectiv un  Centru financiar provincial (incluzand o Banca provinciala, respectiv o Institutie fiscala provinciala), respectiv un Centru  justitiar provincial (incluzand un Tribunal justitiar provincial), respectiv un Centru electoral provincial, respectiv un  Centru de control, de Stat provincial, ca institutii, de Stat, de nivel provincial, deconcentrate din ministerele componente ale Guvernului prezidential.

(2) Modul de organizare si functionare a Centrelor provinciale, mentionate la alineatul precedent, din cadrul acestui Articol, precum si alte prevederei legislative, aferente, fac obiectul Legii constitutionale aferente administratiei districtuale, precum si a altor legi, componente ale Sistemului legislativ statal.

(3) Referitor la Centrul de ordine si paza, provincial, se aplica in mod corespunzator, adaptat, prevederile Articolului 110, alineatele: (4), (5), (6), (7), (8), (9), (10), referitor la utilizarea fortelor de ordine si paza, la nivel provincial.

Capitolul II: Institutii de Stat aferente Guvernului Societal, deconcentrate la nivel districtual- provincial

Articolul 112: Centrala  industriala provinciala

 

(1) Centrala industriala provinciala este institutia, de Stat, cu profil industrial si agricol, ca unitate institutionala, deconcentrata, la nivel districtual- provincial, aferenta Ministerului Industriei si Cercetarii, respectiv Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, din cadrul Guvernului Societal.

(2) Centrala  industriala provinciala isi are sediul in cadrul capitalei provinciale.

(3) Centrala industriala provinciala are ca obiectiv principal  coordonarea activitatii industriale, respectiv agricole, la nivel de exploatare a resurselor naturale, respectiv de productie, respectiv de cercetare, respectiv de pregatire de specialisti, respectiv de desfacere marfa, pentru unitatile specific industriale, respectiv agricole existente in cadrul districtului provincial, in care este amplasata,atat pentru intreprinderi cu capital integral de Stat, cat si pentru intreprinderi cu capital mixt, de Stat- privat, cat si pentru intreprinderi cu capital exclusiv privat, care doresc sa se integreze, din punct de vedere coordonator, Centralei industriale provinciale.

Articolul 113: Alte Centrale provinciale

 

(1) In mod similar Centralei industriale provinciale, la nivelul unui district provincial pot exista si functiona, in mod adaptat, specific, respectivului district provincial si cate o Centrala bancar- fiscala provinciala (incluzand o Banca industriala provinciala, s.a.), respectiv o Centrala comerciala si de prestari servicii, provinciala (incluzand o Banca comerciala provinciala, respectiv un Super-magazin provincial, respectiv un Centru de prestari servicii publice, provincial),respectiv o Centrala de educatie si invatamant public, general si de specialitate, provinciala (incluzand Universitati de nivel provincial, respectiv o Biblioteca universitara de nivel provincial, s.a.), respectiv o Centrala de sanatate si protectie sociala, provinciala (incluzand un Spital de nivel provincial, respectiv un Centru de protectie sociala, provinciala s.a.), respectiv o Centrala de transporturi provinciala (incluzand o Directie de transporturi rutiere, provinciala, respectiv o Directie de transporturi feroviare provinciala, s.a.), respectiv o Centrala de evidenta a fortei de munca, provinciala (incluzand un Centru de evidenta si repartitie a fortei de munca, provincial, s.a.),  respectiv o Centrala de cultura si arta (incluzand un Centru de patrimoniu cultural-artistic provincial, respectiv o Casa de cultura, de nivel provincial, respectiv o Casa de cultura a studentilor, de nivel provincial, respectiv un Teatru dramatic, de nivel provincial, respectiv un Teatru de opera, opereta si balet, de nivel provincial, respectiv un Muzeu de arta provincial, respectiv un Muzeu tehnico-stiintific provincial, respectiv o Filarmonica provinciala, respectiv un Teatru de divertisment ,provincial, respectiv un Ansamblu folcloric,  provincial s.a.), respectiv o Centrala de telecomunicatii, provinciala (incluzand o Retea de radio-difuziune, provinciala, respectiv o Retea de televiziune, la nivel provincial, respectiv o Retea de comunicatii telefonice si de date,  provinciala, pe suport radio, respectiv pe suport de cablu s.a.), respectiv o Centrala de turism si sport, provinciala (incluzand Baze sportive, de nivel provincial, respectiv Cluburi sportive, de Stat, de nivel provincial, respectiv Baze turistice si de agrement, de nivel provincial, s.a.), respectiv o Centrala de cooperare internationala, provinciala (incluzand un Centru de informare privind relatii internationale, specifice provinciei in cauza,respectiv un Centru de indrumare, provincial, pentru desfasurarea de activitati specifice, in cadrul Uniunii Europene, respectiv un Centru de cooperare, provincial, cu Comunitati  romanesti, din afara Statului Roman,respectiv o Banca de investitii , provinciala, in activitati economice, de nivel provincial, cu participare internationala s.a.).

(2) Modul de organizare si functionarea a Centralelor Provinciale, mentionate la alineatul precedent, din cadrul acestui Articol, precum si alte prevederi legislative, aferente, fac obiectul Legii constitutionale a administratiei districtuale, precum si a altor legi, componente ale Sistemului legislativ Statal.

Capitolul III:Institutii de Stat, de nivel national

Articolul 114

 

(1) In cazul districtului provincial care include capitala statala, districtul respectiv se numeste: district national, iar capitala provinciala coincide cu capitala statala.

(2) In contextul expus la alineatul precedent, anumite institutii, de Stat, de nivel provincial pot fi apreciate ca fiind de nivel national si denumite ca atare (exemple: Tribunalul justitiar national; Universitatea nationala; Teatrul dramatic national; Teatrul  de opera, opereta si balet, national; Casa de cultura nationala; Teatrul de divertisment national; Filarmonica nationala; Muzeul national; Centrul de cercetari national; Baza sportiva nationala s.a.

(3) Reglementarile legislative aferente institutiilor de nivel national, fac obiectul Legii constitutionale aferenta Administratiei nationale, precum si obiectul altor legi conexe din cadrul Sistemului legislativ statal.

Capitolul IV: Institutii de Stat, de nivel districtual- provincial, deconcentrate din alte institutii, de nivel statal, care nu sunt in componenta Guvernului Prezidential, si nici in componenta Guvernului Societal

 

Articolul 115: Sucursala provinciala a Institutiei ''Avocatul Poporului''

 

(1) Sucursala provinciala ''Avocatul Poporului'' constituie Institutia de nivel districtual- provincial, deconcentrata, a Institutiei statale ''Avocatul Poporului''.

(2) Sucursala provinciala  ''Avocatul Poporului'' isi are sediul in capitala provinciala si presteaza servicii specifice Institutiei Statale ''Avocatul Poporului'' catre Populatia din cadrul districtului provincial, respectiv.

(3) Alte prevederi aferente organizarii si functionarii Sucursalei provinciale ''Avocatul Poporului'' fac obiectul Legii de organizare si functionare a Institutiei ''Avocatul Poporului'', precum si altor Legi, conexe, din cadrul Sistemului Legislativ Statal.

Articolul 116: Sucursala provinciala a Institutiei Statale Academia Romana

 

(1) Sucursala provinciala a Academiei Romane constituie Institutia de nivel districtual- provincial, deconcentrata, a Institutiei Statale Academia Romana.

(2) Sucursala provinciala a Institutiei Academia Poporului isi are sediul in capitala provinciala.

(3) Alte prevederi aferente organizarii si functionarii Sucursalei provinciale a Institutiei Academia Romana fac obiectul Legii de organizare si functionare a Institutiei Academia Romana, precum si altor Legi, conexe, din cadrul Sistemului Legislativ Statal.

  Sectiunea III: Institutii de putere, de Stat, de nivel districtual- judetean

Capitolul I: Institutia Primaria Judeteana

Articolul 117: Primaria Judeteana

 

(1) Primaria Judeteana este principala institutie de conducere,  de tip putere de Stat, de guvernare, la nivel districtual judetean.

(2) Sediul Primariei Judetene este amplasat in capitala de judet a districtului judetean aferent.

(3) Capitala de judet se alege, dintre orasele din cadrul judetului respectiv, aplicand, in mod corespunzator adaptat, la districtul judetean, prevederile Articolului 108.

Articolul 118: Conducerea Primariei Judetene

(1) Primaria Judeteana este condusa de catre Primarul judetean, ales odata la 6 ani, in cadrul Alegerilor electorale districtual- judetene, la nivel de echipa, impreuna cu Vice-primarul Judetean, si cu Secretarul general judetean, de catre Electoratul cetatenesc, districtual- judetean, dintre echipele electorale care candideaza, in acest scop.

(2) Primarul judetean angajeaza personalul salariat al Primariei judetene, in calitate de conducator al Primariei judetene.

(3) Candidatii componenti ai echipelor electorale care candideaza pentru conducerea Primariei Judetene trebuie sa fie membri componenti ai Electoratului patriotic districtual- judetean, al judetului in care candideaza, sa aiba studii superioare, de specialitate, abilitate pentru functia pentru care candideaza si o vechime de minim 6 ani in exercitarea unei profesii abilitate functiei pentru care candideaza.

(4) Candidatii electorali mentionati la alineatul precedent trebuie sa aiba domiciliul stabil in cadrul districtului judetean in care candideaza, precum si o vechime domiciliara, totala (continua sau cumulata), de minim 6 ani, in cadrul districtului judetean in care candideaza.

(5) Pentru ca Alegerile electorale, la nivel districtual- judetean, pentru alegerea echipei de conducere a Primariei judetene sa fie validate, este necesara o prezenta la vot de minim 51% din Electoratul cetatenesc aferent districtului judetean, in cauza.

(6) Pentru a fi declarata castigatoare, o echipa electorala, de conducere a Primariei Judetene trebuie sa obtina minim 20% din voturile valabil exprimate, in cadrul Alegerilor respective.

(7) In cazul in care nu exista suficienti candidati (adica minim doua echipe electorale), validate, preliminar, de catre Comisia electorala, aferenta, pentru a candida la Alegerile districtual- judetene, respective,  pot fi admisi sa candideze, de catre Comisia electorala aferenta, si candidati care nu au calitatea de patrioti, ci de cetateni, dar cu o vechime in exercitarea unei functii de specialitate, abilitate, in acest scop, de minim 10 ani, respectiv o vechime de domiciliere (continua sau cumulata), de minim 10 ani, in cadrul districtului judetean respectiv.

(8) In cazul in care Alegerile electorale, in cadrul unui district judetean, nu sunt validate, pentru neindeplinirea conditiilor de validare electorala, Alegerile electorale, respective, vor fi reprogramate, a se desfasura, in termen de maxim 15 zile.

(9) In cazul in care doua echipe electorale obtin acelasi numar de voturi, echipa castigatoare va fi desemnata, prin tragere la sorti intre cele doua echipe, clasate la egalitate, in termen de maxim 3 zile de la data anuntarii, oficiale, a rezultatelor Alegerilor respective, tragerea la sorti efectuandu-se in cadrul si la sediul Comisiei electorale respective

(10) Investirea oficiala, a echipei de conducere a Primariei judetene, care a castigat Alegerile, se programeaza in termen de maxim 15 zile, de la data anuntarii, oficiale, a rezultatelor Alegerilor respective.

(11)  Dupa investirea, oficiala, pentru exercitarea mandatului de conducere a Primariei judetene, a echipei de conducere, castigatoare a Alegerilor, mandatul de exercitare a conducerii Primariei judetene, de catre vechea echipa de conducere isi inceteaza valabilitatea.

(12) Atributiile specifice, ale membrilor echipei de conducere a Primariei judetene fac obiectul Legii constitutionale aferente administratiei districtual- judetene, precum si altor Legi, din cadrul Sistemului legislativ statal.

(13) Alte prevederi, referitoare la existenta si functionarea Primariei Judetene fac obiectul Legii constitutionale aferenta administratiei districtual- judetene, precum si altor Legi, din cadrul Sistemului legislativ statal.

Capitolul II: Institutia Consiliul Judetean

 

Articolul119: Consiliul Judetean

 

(1) ConsiliulJjudetean este institutia, de tip putere de Stat, legislativ- deliberativa, de nivel districtual- judetean.

(2) Consiliul Judetean isi are sediul in cadrul capitalei de judet a judetului aferent.

Articolul 120: Constituirea si conducerea Consiliului Judetean

 

(1) Consiliul judetean este alcatuit dintr-un numar de membri componenti, cuprinsi intre 35 si 45 de membri, (in care se considera inclusi si cei 3 membri componenti ai echipei de conducere a Consiliului judetean), in functie de  numarul total al locuitorilor care au implinit 18 ani, din cadrul districtului judetean respectiv,membri  alesi, o data la 6 ani, in cadrul Alegerilor districtual- judetene, in mod individual, la care se adauga inca 3 membri componenti care alcatuiesc echipa de conducere, constituita din Presedinte, respectiv Vice-presedinte, respectiv Secretar general, care sunt alesi, o data la 6 ani, in cadrul Alegerilor generale districtual- judetene, la nivel de echipa de conducere, dintre echipele electorale, care candideaza, in acest scop, la Alegerile respective.

(2) Conducatorul Consiliului Judetean este Presedintele, din cadrul echipei de conducere, care angajeaza restul personalului salariat (cu exceptia membrilor care sunt alesi, la nivel individual, in cadrul Alegerilor districtual- judetene).

(3) Membrii alesi ai Consiliului Judetean alcatuiesc organul legislativ, de nivel districtual- judetean, din componenta Consiliului Judetean, organ care se intruneste, periodic, sub conducerea Presedintelui Consiliului Judetean.

(4) Organul legislativ al Consiliului Judetean se intruneste, in plen, precum si pe Comisii de specialitate, in mod periodic, precum si atunci cand este nevoie.

(5) Numarul maxim de Comisii de specialitate ale organului legislativ al Consiliului Judetean este 10, un acelasi membru al organului respectiv putand activa, ca membru component, in maxim 3 Comisii de specialitate.

(6) Dintre Comisiile de specialitate ale organului legislativ al Consiliului Judetean nu pot lipsi urmatoarele: Comisia economica de buget ,fiscalitate si prestari servicii; Comisia industrial- agricola si de cercetare; Comisia de educatie si invatamant ; Comisia de sanatate si protectie sociala; Comisia de cultura si arta; Comisia de sport, turism si divertisment; Comisia de relatii si cooperare cu alte institutii; Comisia legislativ- juridica; Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului si protectia mediului ambiant.

 

Articolul 121: Alegerea membrilor organului legislativ si deliberativ al  Consiliului Judetean

(1) Membrii componenti ai organului legislativ- deliberativ, din cadrul Consiliului Judetean, se numesc: Consilieri judeteni.

(2) Consilierii judeteni se clasifica in: Consilieri componenti ai echipei de conducere a Consiliului Judetean (alcatuita din: Presedinte; Vice-presedinte; Secretar general), care sunt alesi, la nivel de echipa, o data la 6 ani, in cadrul Alegerilor districtual- judetene, respectiv in Consilieri individuali, alesi, o data la 6 ani, in cadrul Alegerilor districtual- judetene, dintre echipele electorale, de conducere, care candideaza, respectiv dintre candidatii electorali care candideaza la Alegerile respective.

(3) In cadrul organului legislativ, deliberativ, al Consiliului Judetean, fiecare membru component, este considerat, in principal si de drept, reprezentant ales, in mod electoral, de catre Populatia circumscriptiei electorale in care a candidat si doar in mod auxiliar si, de fapt, reprezentant al unor organizatii, care l-au sprijinit electoral (exemple: civice, politico-partidice, etnice, religioase, precum si  tipuri, specifice, de categorii populationale), fiind interzisa organizarea si coordonarea, in timpul intrunirilor in plen, respectiv pe Comisii de specialitate, ale organului legislativ- deliberativ al Consiliului Judetean, a modului de votare, prin intermediul unor reprezentanti de grupuri de interese specifice (dintre cele exemplificate anterior).

(4) Pentru selectia preliminara a candidatilor electorali care alcatuiesc echipe electorale, de conducere,  a Consiliului Judetean, respectiv pentru validarea alegerii echipei de conducere castigatoare, respectiv pentru validarea desfasurarii alegerilor districtual- judetene, in functie de numarul votantilor (electorilor) participanti la alegere, se aplica, in mod corespunzator adaptat,  pentru alegerea echipei de conducere a Consiliului Judetean, prevederile Articolului 118, alineatele (2),(3),(4),(5),(6),(7),(8),(9),(10),(11),(12),(13).

(5) Pentru ca un candidat electoral pentru functia de Consilier individual, sa fie ales, este necesar ca respectivul candidat sa obtina un numar de voturi egal cu minim 3% din numarul total de voturi valabil exprimate, in cadrul categoriei respective de votare a Alegerilor districtual- judetene, in cadrul districtului judetean respectiv.

(6) Pentru ca Alegerile districtual- judetene pentru alegerea membrilor componenti ai organului consultativ- deliberativ al Consiliului Judetean, intr-un anumit district judetean, sa fie validate, este necesar ca, la alegerile respective, sa participe minim 51% din numarul total de electori, din cadrul districtului judetean, respectiv, pe de o parte, iar, pe de alta parte, este necesar ca, la Alegerile respective, sa fie validata alegerea unei  echipe de conducere a Consiliului Judetean, precum si sa fie validati minim 85% din numarul total de consilieri, componenti ai Consiliului Judetean, numarul total fiind stabilit, in functie de numarul locuitorilor care au implinit 18 ani, din cadrul districtului judetean respectiv, in conformitate cu prevederile legislative, prevazute in acest scop, in cadrul Legii constitutionale aferenta administratiei districtuale.

(7) In cazul in care Alegerile pentru echipa de conducere a Consiliului Judetean, respectiv pentru ceilalti membri, care trebuie alesi, in componenta organului legislativ- deliberativ, din cadrul Consiliului Judetean, nu sunt validate, se aplica, in mod corespunzator adaptat, acestui tip de Alegeri districtuale- judetene, prevederile din cadrul Articolului 118, alineatul 8.

(8) Alte prevederi legislative aferente modului de alcatuire si functionare a Consiliului jJdetean fac obiectul Legii constitutionale a administratiei districtuale, precum si altor legi, conexe, din cadrul Sistemului legislativ statal.

                        Sectiunea IV: Institutii de Stat, deconcentrate la nivel districtual- judetean, ale ministerelor componente ale Guvernului Prezidential, respectiv ale Guvernului Societal

Capitolul 1: Institutii de Stat deconcentrate, la nivel districtual- judetean, aferente ministerelor componente ale Guvernului Prezidential

Articolul 122: Institutia Prefectura Judeteana- Prezidentiala

 

(1) Institutia Prefectura Judeteana- Prezidentiala constituie institutia de Stat, de nivel districtual- judetean, infiintata prin aplicarea principiilor descentralizarii, respectiv a deconcentrarii activitatii administrative, la nivel statal, a Guvernului Prezidential, ca institutie de coordonare, respectiv de reprezentare la nivel districtual- judetean.

(2) Institutia Prefectura Judeteana- Prezidentiala este condusa de catre o echipa de conducere, alcatuita din: Prefect prezidential judetean, respectiv Vice-prefect judetean prezidential si respectiv Secretar general judetean prezidential, numiti de catre Presedintele statal, in calitate de Prim-ministru al Guvernului prezidential, pentru un mandat de 6 ani.

(3) Sediul Prefecturii judetene- prezidentiale este amplasat in capitala de district judetean aferent.

(4) In cazul districtelor judetene a caror capitala de judet este si capitala de provincie,  rolul administrativ al Institutiei de Stat Prefectura Judeteana- Prezidentiala, este cumulat in alcatuirea si functionarea Institutiei Prefectura provinciala prezidentiala.

(5) In cadrul Prefecturii Judetene- Prezidentiale exista si functioneaza, Directii, corespunzatoare, de administrare, la nivel districtual- judetean, aferente ministerelor componente ale Guvernului Prezidential (exemple: Directia Financiara- Fiscala; Directia de Ordine, Paza si Protectie; s.a.).

(6) Toate institutiile distincte, de tip directii de administrare judeteana, aferente ministerelor componente ale Guvernului Prezidential, sunt coordonate functional, la nivelul districtului judetean, de catre Prefectul judetean prezidential aferent.

(7) Tipurile de Directii judetene prevazute a exista in cadrul fiecarei Prefecturi Judetene- Prezidentiale,fac obiectul prevederilor Legii constitutionale a administratiei districtuale, precum si obiectul altor Legi conexe, din componenta Sistemului legislativ statal.

Capitolul II: Institutia Prefectura Judeteana- Societala

Articolul 123: Prefectura Judeteana- Societala

 

(1) Prefectura Judeteana- Societala constituie institutia de Stat de nivel districtual- judetean, infiintata in scopul aplicarii principiilor decentralizarii, respectiv deconcentrarii, activitatii administrative, la nivel districtual- judetean, a ministerelor componente din cadrul Guvernului Societal.

(2) Institutia Prefectura Judeteana- Societala este condusa de catre o echipa de conducere, alcatuita din Prefect judetean- societal, Vice-prefect judetean- societal, respectiv si Secretar general judetean societal, fiind numiti de catre Prim-ministrul Guvernului Societal, pentru un mandat de 6 ani.

(3) Prefectura Judeteana- Societala are sediul in cadrul capitalei de judet a judetului aferent.

(4) In cazul in care capitala judeteana a unui district judetean coincide, ca oras, cu capitala provinciala a unui district provincial, rolul coordonator si functional al Prefecturii Judetene Societale, a districtului judetean respectiv, este preluat de catre Prefectura Provinciala Societala a districtului provincial aferent.

(5) In cadrul Prefecturii Judetene- Societale, exista si functioneaza Directii, corespunzatoare, de administrare, la nivel districtual- judetean, aferente ministerelor componente ale Guvernului Societal (exemple: Directia Financiara- Fiscala, Directia Justitiara: Tribunalul Justitiar- judetean, Directia Industriala si de Cercetare; Directia Comerciala si de Prestari Servicii; Directia de Ordine, Paza si Protectie, Directia de Sanatate si Protectie Sociala; Directia de Educatie si Invatamant; Directia de Cultura si Arta; Directia de Transporturi; Directia de Telecomunicatii; Directia de Sport si Turism s.a.)

(6) Toate institutiile de tip Directii de administrare judeteana, aferente ministerelor componente ale Guvernului Societal, sunt coordonate, functional, la nivelul districtului judetean, de catre Prefectul judetean- societal, aferent.

(7) Tipurile de directii judetene aferente fiecarei Prefecturi Judetene- Societale fac obiectul prevederilor Legii constitutionale a administratiei districtuale, precum si obiectul altor Legi conexe, din componenta Sistemului legislativ statal.

Sectiunea V: Institutii consultative, la nivel statal, aferente Institutiilor administrative districtual- judetene

Capitolul I: Consiliul Consultativ al Primariilor Judetene

Articolul 124

(1) Consiliul Consultativ, la nivel statal, al Primariilor Judetene este un organ consultativ, destinat unor consultari si dezbateri periodice, a reprezentantilor Primariilor Judetene, in probleme specifice, de administratie si, mai ales, in scopul semnalarii, colective, a unor carente legislative, respectiv functionale, precum si a unor posibilitati de optimizare, in cadrul Sistemului legislativ statal, aferent Primariilor Judetene. .

(2) Organizarea intrunirilor Consiliului Consultativ al Primariilor Judetene se realizeaza prin initiativa unor Primarii Judetene, care dispun de posibilitati logistice, in acest scop, precum si cu sprijinul financiar al altor Primarii Judetene, cu care se asociaza, in cadrul unui Colectiv de initiativa, in vederea organizarii unei intruniri a Consiliului Consultativ al Primariilor Judetene.

(3)In functie de necesitati, dar si de posibilitati, lucrarile unei intruniri a Consiliului Consultativ al Primariilor Judetene, se pot desfasura in plen,respectiv in cadrul unor  Comisii de specialitate, respectiv in ambele moduri.

(4) In cazul adoptarii, prin vot, a unor decizii, sau actiuni comune, fiecare Primarie Judeteana are dreptul la 1 vot, exprimat de principalul purtator de cuvant, desemnat si ca votant, de catre Primaria judJteana respectiva.

(5) Organizarea unei intruniri a Consiliului Consultativ al Primariilor Judetene se realizeaza cu contributia financiara a Primariilor Judetene initiatoare, intrunirea fiind statutara daca sunt reprezentate, prin reprezentanti abilitati, minim 70% din numarul Primariilor Judetene existente, la nivel statal.

(6) Actele emise ca urmare a unei intruniri a Consiliului Consultativ al Primariilor Judetene, au caracter de acte oficiale, la nivel administrativ, districtual- judetean, urmand a fi avute in vedere, ca atare, pentru cunoastere, respectiv pentru rezolvare, precum si in alte scopuri.

(7) Alte prevederi legislative aferente existentei si functionarii Consiliului cCnsultativ al Primariilor Judetene fac obiectul Legii constitutionale aferenta administratiei districtual- judetene, precum si altor Legi din cadrul Sistemului legislativ statal.

Capitolul II: Consiliul Consultativ al Consiliilor Judetene

Articolul 125:

(1) Consiliul Consultativ, la nivel statal, al Consiliilor Judetene este un organ consultativ destinat unor consultari si dezbateri periodice, a reprezentantilor Consiliilor Judetene, in probleme specifice de administratie, legislatie si deliberare administrativa, la nivel districtual- judetean.

(2) Pentru organizarea, intrunirea  si functionarea Consiliului Consultativ al Consiliilor Judetene, se aplica, in mod adaptat corespunzator, prevederile din cadrul Articolului 124.

(3) Alte prevederi legislative, in legatura cu intrunirea si functionarea Consiliului Consultativ al Consiliilor Judetene, fac obiectul Legii constitutionale aferenta administratiei districtual- judetene, precum si altor Legi, conexe, din cadrul Sistemului legislativ statal.

Urmeaza, in curand:

Titlul V: Autoritati publice de tip puteri, de Stat, de nivel localitational

 

                                                                                  Lorin Fortuna

                                                        Coordonator al Grupului Constitutional

                                                                               Timisoara